Cap. 04  Aer Condiţionat de … 5 Stele (1)

 

La începutul acestei veri am fost contactaţi de către un potenţial investitor.

Om  grijuliu, inginer de profesie, cu o anumită experienţă (în industria alimentară), Domnia sa şi-a dat seama că, la noua sa investiţie, o pizzerie extrem de arătoasă dintr-un oraş de pe malul Dunării, avea nevoie şi de aer condiţionat.

Investiţia Domniei sale era de fapt terminată, dar nu fusese făcut un lucru: instalaţia de aer condiţionat.

Avusese ceva oferte pe parcursul execuţiei clădirii dar, neplăcându-i niciuna, nu luase nici o hotărâre. Mai bine zis amânase a lua vreuna. Şi timpul trecuse.

 

1. Evident, orice soluţie de aer condiţionat, în care trebuie să se execute şi ventilarea spaţiului, este influenţată de stadiul în care se găseşte acesta: clădire existentă (veche) la care urmează a se adăuga instalaţia de aer condiţionat sau construcţie nouă (în proiectare) sau construcţie nouă la care s-a executat deja structura de rezistenţă, dar nu şi închiderile etc.

Investitorul nostru trecuse pe lângă situaţia optimă (executase deja clădirea).

Mai mult, pusese pizzeria în funcţiune şi dăduse piept cu primul neajuns: supraîncălzirea sălilor de mese la începutul verii.

În plus, la parter, unde funcţiona bucătăria, nu exista nici-un fel de instalaţie pentru evacuarea aerului viciat de căldură şi de vaporii de apă şi grăsime care erau emanaţi de utilajele specifice activităţii descrise.

O bună parte din peretele ce despărţea bucătăria de sala de mese de la parter fusese înlăturat (spre exemplu, clientela putea să observe cum se fac pizzele, idee novatoare în sine).

În acelaşi timp, investitorul nostru construise o frumoasă (dar scumpă) scară interioară ce lega liber (fără nici-o uşă) parterul cu sala de mese de la etajul 1.

În acest fel, majoritatea căldurii de la parter, ca şi aerul viciat, se transferau la etaj (asta o ştim de mult, …de la Arhimede).

Aici, ca temperatură şi calitate a aerului, atmosfera depăşea pragul de acceptabilitate.

Dar chiar şi aşa existau soluţii.

Am admirat ingeniozitatea investitorului care risipise multă inventivitate în organizarea spaţiului.

Iar pizzele făcute aici erau excelente.

Din păcate, lipsa aerului condiţionat şi, mai ales, a ventilării  i-au întins o capcană.

În mod normal, când vrei să realizezi o astfel de investiţie trebuie să te dotezi cu toate instalaţiile, minim necesare, pentru ca investiţia sa fie de … 5 stele.

 

2. Unde greşise investitorul nostru.

Mă hazardez în a comenta cu voce tare:

(1)   Nu a consultat un arhitect pentru a evita capcanele închiderilor;

(2)   Nu a făcut o estimare iniţială a costurilor între diferitele componente ale investiţiei;

(3)   Nu a avut un consultant în tehnologia activităţii ce urma să se desfăşoare în clădire;

(4)   A ignorat necesitatea unei consultări iniţiale cu un specialist în instalaţii de aer condiţionat şi ventilare.

Să nu uităm că, pentru corecta şi completa realizare a unei construcţii specializate, instalaţia de climatizare şi ventilare constituie o parte de investiţie, din ce în ce mai importantă.

Experienţa, pe care începem să o avem în domeniu (la noi în ţară), ne arată că în ultimii ani investitorii ocolesc sistematic proiectanţii (să fie banii de vină?).

De regulă, Domniile lor se transformă în proiectanţi şi tehnologi ad-hoc pentru propriile investiţii.

Putem fi de acord că infuzia de idei, pe care un patron (investitor) o poate face în realizarea investiţiei sale este binevenită, creaţia sa  putând fi purtătoare a unor particularităţi spectaculoase, aducătoare de venituri importante pentru el (acesta este şi scopul).

Însă, sfaturile unor specialişti în domeniu pot duce la evitarea unor exagerări, în toate sensurile, uneori păguboase pentru chiar investitorul în cauză.

Poate nu avem nevoie peste tot de proiectanţi, dar de sfaturi (mult mai ieftin !) cu siguranţă că avem!

O altă cale, uzitată frecvent în ultima vreme de către investitori, este aceea de a obţine de la un furnizor de echipamente toate informaţiile (tehnologice) de care au nevoie pentru investiţia lor (!).

Decizie hazardată (chiar greşită, am zice) ! De ce ?

Un furnizor de echipamente va voi precumpănitor să-şi vândă propria lui marfă, informaţiile sale fiind interesate.

Exceptând doar cazurile în care furnizorul vinde (şi garantează contractual) soluţia tehnică, ce înglobează corect, utilizarea acelor echipamente.

Rezultatele de până azi (mai bine zis insuccesele), pot fi văzute cu ochiul liber în jurul nostru.

Vom reveni !

 

3. Revenind la pizzeria noastră iniţială, am propus investitorului o soluţie integrată de instalaţii de climatizare cu ventilare  pentru toate spaţiile investiţiei: 3 săli de mese (una la Parter şi două la Etaj) şi o instalaţie specializată la bucătărie.

Totul cu respectarea Normativului I.5-98 şi a Normativului de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P 118-99.

Din păcate, valorile de investiţie (deşi zgârcit calculate de noi) i s-au părut mari investitorului nostru.

Sunt convins că până la urmă a montat tot …splituri.

Evident …fără ventilare.

Şi aici vom reveni !

 

4. Cred că normativele noastre ar trebui modificate.

O clasificare a instalaţiilor de aer condiţionat (de la 2 până la 5 stele; criterii există) ar fi de natură să stimuleze, atât vânzarea echipamentelor, cât şi calitatea aerului în anumite locuri publice.

Oricum investiţii (mici sau medii) continuă să se facă.

Unele, pentru a atrage clientela (pizzerii, baruri, discoteci, restaurante etc.), scriu la intrare "Aer condiţionat".

Clientul trebuie însă respectat.   

Să recunoaştem că nu toate instalaţiile de aer condiţionat, afişate pe diferite uşi, sunt de …5 stele!

 

"Tribuna Construcţiilor" din 15 septembrie 2000

<<< înapoi