Cap. 04 Aer
Condiţionat de … 5 Stele (1)
La
începutul acestei veri am fost contactaţi de către un potenţial
investitor.
Om grijuliu, inginer de profesie, cu o anumită experienţă (în industria alimentară), Domnia sa şi-a dat seama că, la noua sa investiţie, o pizzerie extrem de arătoasă dintr-un oraş de pe malul Dunării, avea nevoie şi de aer condiţionat.
Investiţia
Domniei sale era de fapt terminată, dar nu fusese făcut un lucru:
instalaţia de aer condiţionat.
Avusese
ceva oferte pe parcursul execuţiei clădirii dar, neplăcându-i
niciuna, nu luase nici o hotărâre. Mai bine zis amânase a lua vreuna.
Şi timpul trecuse.
1. Evident,
orice soluţie de aer condiţionat, în care trebuie să se execute
şi ventilarea spaţiului, este influenţată de stadiul în
care se găseşte acesta: clădire existentă (veche) la care urmează
a se adăuga instalaţia de
aer condiţionat sau construcţie nouă (în proiectare) sau construcţie
nouă la care s-a executat deja structura de rezistenţă, dar nu
şi închiderile etc.
Investitorul nostru trecuse pe lângă situaţia optimă (executase deja clădirea).
Mai
mult, pusese pizzeria în funcţiune şi dăduse piept cu primul
neajuns: supraîncălzirea sălilor de mese la începutul verii.
În
plus, la parter, unde funcţiona bucătăria, nu exista nici-un fel
de instalaţie pentru evacuarea aerului viciat de căldură şi
de vaporii de apă şi grăsime care erau emanaţi de utilajele
specifice activităţii descrise.
O
bună parte din peretele ce despărţea bucătăria de sala
de mese de la parter fusese înlăturat (spre exemplu, clientela putea să
observe cum se fac pizzele, idee novatoare în sine).
În
acelaşi timp, investitorul nostru construise o frumoasă (dar
scumpă) scară interioară ce lega liber (fără nici-o
uşă) parterul cu sala de mese de la etajul 1.
În
acest fel, majoritatea căldurii de la parter, ca şi aerul viciat, se
transferau la etaj (asta o ştim de mult, …de la Arhimede).
Aici,
ca temperatură şi calitate a aerului, atmosfera depăşea
pragul de acceptabilitate.
Dar
chiar şi aşa existau soluţii.
Am
admirat ingeniozitatea investitorului care risipise multă inventivitate în
organizarea spaţiului.
Iar
pizzele făcute aici erau excelente.
Din
păcate, lipsa aerului condiţionat şi, mai ales, a ventilării
i-au întins o capcană.
În
mod normal, când vrei să realizezi o astfel de investiţie trebuie să
te dotezi cu toate instalaţiile, minim necesare, pentru ca investiţia
sa fie de … 5 stele.
2. Unde greşise investitorul nostru.
Mă hazardez în a comenta cu voce tare:
(1) Nu a consultat un arhitect pentru a evita capcanele închiderilor;
(2) Nu a făcut o estimare iniţială a costurilor între diferitele componente ale investiţiei;
(3) Nu a avut un consultant în tehnologia activităţii ce urma să se desfăşoare în clădire;
(4) A ignorat necesitatea unei consultări iniţiale cu un specialist în instalaţii de aer condiţionat şi ventilare.
Să nu uităm că, pentru corecta şi
completa realizare a unei construcţii specializate, instalaţia de
climatizare şi ventilare constituie o parte de investiţie, din ce în
ce mai importantă.
Experienţa, pe care începem să o avem în
domeniu (la noi în ţară), ne arată că în ultimii ani
investitorii ocolesc sistematic proiectanţii (să fie banii de vină?).
De regulă, Domniile lor se transformă în
proiectanţi şi tehnologi ad-hoc pentru propriile investiţii.
Putem fi de acord că infuzia de idei, pe care
un patron (investitor) o poate face în realizarea investiţiei sale este
binevenită, creaţia sa putând fi purtătoare a unor particularităţi
spectaculoase, aducătoare de venituri importante pentru el (acesta este
şi scopul).
Însă, sfaturile unor specialişti în
domeniu pot duce la evitarea unor exagerări, în toate sensurile, uneori păguboase
pentru chiar investitorul în cauză.
Poate nu avem nevoie peste tot de proiectanţi,
dar de sfaturi (mult mai ieftin !) cu siguranţă că avem!
O altă cale, uzitată frecvent în ultima
vreme de către investitori, este aceea de a obţine de la un furnizor
de echipamente toate informaţiile (tehnologice) de care au nevoie pentru
investiţia lor (!).
Decizie hazardată (chiar greşită,
am zice) ! De ce ?
Un furnizor de echipamente va voi precumpănitor să-şi
vândă propria lui marfă, informaţiile sale fiind interesate.
Exceptând doar cazurile în care furnizorul vinde (şi garantează contractual)
soluţia tehnică, ce înglobează corect, utilizarea acelor
echipamente.
Rezultatele de până azi (mai bine zis
insuccesele), pot fi văzute cu ochiul liber în jurul nostru.
Vom reveni !
3. Revenind la pizzeria noastră
iniţială, am propus investitorului o soluţie integrată de
instalaţii de climatizare cu
ventilare pentru toate
spaţiile investiţiei: 3 săli de mese (una la Parter şi
două la Etaj) şi o instalaţie specializată la
bucătărie.
Totul cu respectarea Normativului I.5-98 şi a Normativului
de Siguranţă la Foc a Construcţiilor P 118-99.
Din păcate, valorile de investiţie
(deşi zgârcit calculate de noi) i s-au părut mari investitorului
nostru.
Sunt convins că până la urmă a montat
tot …splituri.
Evident …fără
ventilare.
Şi aici vom reveni !
4. Cred că normativele noastre ar trebui
modificate.
O clasificare a instalaţiilor de aer
condiţionat (de la 2 până la 5 stele; criterii există) ar fi de
natură să stimuleze, atât vânzarea echipamentelor, cât şi
calitatea aerului în anumite locuri publice.
Oricum investiţii (mici sau medii)
continuă să se facă.
Unele, pentru a atrage clientela (pizzerii, baruri,
discoteci, restaurante etc.), scriu la intrare "Aer
condiţionat".
Clientul trebuie însă respectat.
Să recunoaştem că nu toate
instalaţiile de aer condiţionat, afişate pe diferite uşi,
sunt de …5 stele!
"Tribuna
Construcţiilor" din 15 septembrie 2000