Cap 04-2005   SERIOASA PROBLEMĂ A POLUĂRII AERULUI

(partea I-a: CAUZE EXTERNE ŞI INTERNE)

Teodor TERETEAN*

 

În articol, conceput în mai multe părţi, se analizează unele aspecte ale poluării aerului din exteriorul şi interiorul incintelor în care trăim. Se analizează câteva cauze şi consecinţele acestora. Se propun unele soluţii.

 

The paper, divided in some parts, examines some causes of the air pollution (outside and inside of our buildings) and suggests some technical actions to be taken to solve this situation.

 

Acest articol ni se adresează, de fapt, tuturor.

Atât celor interesaţi să trăiască sănătoşi, cât şi celor ce vor să rămână …voinici.

Dar mai ales urmaşilor noştri.

Colindând în ultima vreme, destul de des, tot felul de incinte, mi-am pus un …pachet (o exprimare la modă, nu-i aşa !) de întrebări ciudate: oare ne dăm seama, cu adevărat, de calitatea aerului pe care îl respirăm ?

Viaţa ne-a arătat, cu precădere în ultima vreme, că:

-        dacă îţi faci o casă prea aproape de albia unui râu (mai de pe la munte, dar se pare că e la fel şi la vale), un puhoi ţi-o poate face, repejor, …ambarcaţiune;

-        dacă îţi tragi în casă, pe furiş, o conductă improvizată de gaz metan, o scânteie bine temperată ţi-o poate face …aeroplan sub antiaeriana inamică;

-        dacă într-un club (mai ales de noapte) înghesui tot felul de materiale neignifugate (moderne evident), uitând că între timp au fost inventate sprinklerele (y-compris regulile lor de folosire), afli (post-factum !) că nici vitejia pompierilor nu este de ajuns să-ţi fie …de-bine ! ş.a.m.d.

Tot astfel, dacă ţinem seama că, oricât ar mormăi cineva contra, viaţa ne obligă să …respirăm !

La ce vârstă trebuie oare să ajungem pentru a preţui, realmente, aerul proaspăt şi curat ?

În definitiv ce este aerul proaspăt ?

Nu am să vă dau, acum şi aici, o definiţie.

Mai întâi să frunzărim un set de informaţii, recente, referitoare la poluarea aerului exterior autohton, la care vă propun să medităm împreună.

Praful. Locuitorii din Bucureşti au de inhalat lunar cca. 273 de tone de praf pe un kilometru pătrat; dar nici cei din Timişoara, Cluj, Constanta sau Craiova nu au o soartă mai grozavă; conform ultimelor date publicate de presa scrisă, oraşele din ţara noastră au un grad de poluare de trei ori mai mare decât cele din vestul Europei.

Poluarea industrială. Este responsabilă de deversarea gazelor toxice în zonele limitrofe ale uzinelor, aflate încă în funcţiune, şi nu numai; asta în exteriorul lor pentru că în interiorul acestora situaţia pare şi mai complicată.

Poluarea fonică. Este generată, atât de industrie, cât şi de traficul rutier; nici amenajările comerciale sau rezidenţiale nu pot fi omise (dacă ne gândim numai la condensatoarele aparatelor de aer condiţionat, montate în cele mai …stupefiante locuri & poziţii).

 Traficul rutier. Nu mă gândesc la zgomotul complet asurzitor al motoarelor autovehiculelor, vechi de câteva decenii, asezonat cu …saxofoanele motoarelor noi-nouţe de motociclete de-dată-recentă; problema, mai aproape de specializarea noastră, se referă la oxidul de carbon şi plumbul oferite cu generozitate de numărul, continuu crescător, al motoarelor de-reglate & ne-reglate, zburdând în voie în noua economie de piaţă autohtonă.

Sa presupunem că, ai noştri colegi de la Protecţia Mediului Înconjurător, vor pune piciorul în prag şi vor găsi o soluţie în viitorul imediat.

Să vedem ce ne aşteaptă pe noi, cei care lucrăm la Protecţia Mediului …Interior.

În ţările civilizate, cu un grad corespunzător de urbanizare, oamenii îşi petrec mai mult de 90% din viaţă, în interiorul clădirilor.

Prima ciudăţenie, pe care puţini dintre noi o conştientizează …apăsat, este aceea că aerul din încăperile în care ne aflăm este (în lipsa unor măsuri consistente şi corecte de ventilare) mai poluat decât cel de afară.

Suntem deja familiarizaţi cu deschiderea, încă de dimineaţă, de către gospodina casei, a ferestrelor casei noastre.

Acţiunea menţionată, fiind cerută de o necesitate biologică, se realizează prin ventilare naturală: deschiderea ferestrei permite înlocuirea de la sine a aerului consumat (stătut) din încăpere cu aer din exterior, proaspăt.

Cu condiţia ca acesta să nu fie poluat, la rândul său.

Aerul proaspăt are o compoziţie (în medie) deja cunoscută: 21% oxigen, 0.03…0.04% bioxid de carbon, 78% azot, 1% gaze inerte şi (demn de reţinut) între 5 şi 25 grame de apa (sub forma de vapori).

Numai atât.

Restul ar fi poluanţii infiltraţi …mişeleşte.

În acelaşi timp, analize medicale minuţioase au arătat că aerul expirat de o persoana adultă are o altă compoziţie: 16.3% oxigen (o scădere cu 7.4%), 4% bioxid de carbon (o creştere de 100…133 de ori), 79.7% azot (o creştere cu 1.7%), 1% gaze inerte şi (demn de reţinut) 45 grame de apă (o creştere cu 20…40 grame de apă).

Procesele metabolice ale organismului necesită prezenţa oxigenului în sânge.

Chiar în poziţie de repaos corpul uman consumă în plămâni cca. 30 W (25 kcal/h pe „stil vechi”) din energia sa internă pentru a „umezi”, aerul inspirat din mediul înconjurător, în speţă, din încăperea în care ne aflăm.

 În cazul în care acest fenomen nu se poate produce, ţesuturile plămânilor „se lipesc”, schimbul de oxigen cu sângele fiind grav afectat.

 De altfel, acest proces de umezire a plămânilor se pune în evidenţă iarna când respiraţia noastră ne arată „aburul” la expiraţie.

Să mai adăugam faptul ca în bucătăriile noastre se produc cca. 0,6 m3 de bioxid de carbon prin arderea a 1 m3 de gaz metan.

În plus, dacă ardem gazul metan direct în sobe sau în centralele de apartament, necesarul de aer proaspăt creşte.

Este de neconceput ca o casă modernă să nu aibă o hotă de bucătărie cu evacuare directă, în afară, a poluanţilor născuţi aici: vapori graşi (de la prepararea mâncărurilor /semi/-lichide), aerosoli (de la prepararea fripturilor, prăjelilor, arsurilor etc.), mirosuri (de la toate mirodeniile utilizate etc.), produse de ardere (bioxid de carbon, de sulf, de azot etc.).

Tot astfel grupurile sanitare excelează prin producerea de umiditate (de la spălare etc.) şi de mirosuri …corporale.

Ca puncte de introducere, în cazul ventilării naturale a casei, se consideră ferestrele şi uşile de la balcoane (nu şi uşa de la intrarea în apartament întrucât aceasta face legătura cu un hol colectiv care, în marea majoritate a cazurilor, este depozitarul unor rezerve de aer pre-poluat).

În cazul unor case (apartamente) cu pretenţii moderate, prin ventilare naturală se poate realiza o împrospătare a aerului echivalenta cu 1…2 schimburi pe oră a întregului volum.

Cu alte cuvinte, la un apartament cu 3 camere şi o suprafaţă totală utilă de cca. 100 mp, volumul util este de cca. 280m3; în aceste condiţii prin ventilare naturală se pot introduce între 280 şi 560 m3/h aer proaspăt, suficient pentru activitatea normală a 3…4 persoane.

În timpul iernii, introducerea aerului proaspăt necesită (la vârf, adică la o temperatura exterioară de –15oC) o putere termică instalata suplimentară de cca. 3…6 kW.

În cazul unor case cu un grad sporit de confort, în care proprietarul are posibilităţi mărite de investire, se recomandă o mini-instalaţie (mecanică) de introducere a aerului proaspăt, filtrat, răcit (vara) şi încălzit (iarna).

Să privim, cu puţină luare aminte, figura ataşată: se referă la poluanţii dintr-o reşedinţă modernă, normală.

Aceştia pot fi grupaţi după cum urmează: praf, mirosuri, fum de ţigară, păr de animale (în living dar, mai nou, şi în dormitoare), igrasie (în holul de intrare), emisii de ozon, chimicale (în debarale), produse de ardere, mirosuri (în bucătărie) etc.

Cele de mai înainte arată, dacă mai era nevoie, necesitatea filtrării aerului din casele noastre moderne, chiar dacă nu există o instalaţie de introducere mecanică de aer proaspăt.

Cu alte cuvinte este bine ca aerul din incintă să fie filtrat cu ajutorul unui purificator de aer sau cu a apartului de climatizare tip „split”, montat aici.

Informaţiile actuale, pe care le avem în domeniul ventilării resedintelor, arată necesitatea realizării până la patru trepte de filtrare şi purificare a aerului exterior introdus sau recirculat în încăperi, astfel:

-          prefiltrarea mecanică, pentru reţinerea particulelor mai mari de 25 de microni,

-          filtrarea mecanică (conform normei europene EN779), pentru reţinerea particulelor cuprinse între 10 şi 25 de microni,

-          trecerea prin raze ultraviolete, pentru distrugerea bio-aerosolilor şi

-          generarea de oxidare foto-catalitică cu ultraviolete, pentru distrugerea amestecurilor volatile organice.

Desigur preţul plătit pentru asemenea instalaţii este pe măsură.

Însă, este bine să ne reamintim cele de la începutul articolului: trăim în aglomerări urbane în care calitatea aerului, chiar exterior, lasă de dorit.

În definitiv confortul vieţii noastre continuă sa aibă la bază respirarea unui aer cât mai …curat.

Studii recente, pe care le-am parcurs în ultima vreme, analizează impactul direct, asupra sănătăţii oamenilor, al diferiţilor poluanţi aflaţi în aerul interior în care, vrem şi noi cetăţenii români, să ne petrecem cât mai curând, mai mult de …90% din timpul nostru.

Vom vedea în următoarele părţi ale articolului, pe larg, care sunt consecinţele şi mai ales ce avem de făcut.

Cât nu este prea târziu.

 

 

Articol publicat în Revista INSTALATORUL nr. 5 / 2005.

 



* Doctor Inginer în Termo-Hidraulica Instalaţiilor, Expert Tehnic, Verificator de Proiecte, Prof. Univ. Asociat  la UTCB şi UPB, membru AIIR, membru AGFR, membru al Asociaţiei Americane a Inginerilor din Încălzire, Refrigerare şi Aer Condiţionat-Inc. (ASHRAE). Tel: 0722 363 066. E-mail: tt@airconditioning.ro. http:\\ www.airconditioning.ro.