Cap 05-2005
RESPONSABILITĂŢILE INVESTITORILOR !
Teodor TERETEAN*
Motto: „A trăi în aer
condiţionat înseamnă a trăi mai mult şi mai bine”
În articol se analizează două
cazuri reale de instalaţii de ventilare, cu potenţial ridicat de
incendiu şi, respectiv, de explozie, ambele contravenind flagrant
regulilor tehnice precizate, atât de Normativul I5-98 (Normativ
privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi
climatizare), cât şi de Normativul P118-99 (Normativ de
siguranţă la foc a construcţiilor).
The paper
examines two actual cases of ventilation systems, which deliberately violate
fire & explosion protection rules, claimed by Romanian Norms I5-98 and
P118-99.
Am avut nu de mult prima
satisfacţie majoră, drept ecou al rândurilor din acest colţ de
pagină al revistei Instalatorul.
Eram la Conferinţa
de la Iaşi, a AIIR - Filiala Moldova, din 7-8 Iulie a.c.
Le mulţumim şi
pe această cale Domnilor, Prof. Dr. Ing. Liviu Dumitrescu -
preşedintele AIIR şi Prof. Dr. Ing. Theodor Mateescu - preşedintele
Filialei Moldova - AIIR, pentru invitaţia de a participa cu o comunicare
în plenul lucrărilor.
Afirmam destul de des în
articolele anterioare ca aceste scrieri se adresează, cu precădere,
nespecialiştilor în ventilaţii-climatizare.
Ei bine, vorba ceea „viaţa
fiind mai tare ca filmul”, un număr important de ingineri ieşeni
şi nu numai, profesionişti de netăgăduit, ne-au confirmat
utilitatea muncii depuse de noi pentru prezentarea cazurilor care,
potenţial, generează probleme în buna, dar mai ales corecta,
realizare şi funcţionare a instalaţiilor de ventilare şi
climatizare la noi în ţară.
Cazuistica li s-a
părut importantă, mărturisindu-ne că extrase din articolele
noastre sunt prezentate viitorilor beneficiari (investitori), spre pildă,
întru evitarea unor situaţii similare, mai mult decât (hai sa le zicem
academic !) stingheritoare pentru toată …suflarea.
Din (ne)fericire putem
să afirmăm deja rolul determinant al tandemului
executant-beneficiarilor/ proprietarilor, secondaţi de executanţi
şi/sau furnizori de echipamente în crearea acestor probleme cu înalt grad
de periculozitate.
Pentru că
proiectanţii independenţi pentru obiective mici şi mijlocii sunt
…rara avis.
Şi veţi vedea,
în cele ce urmează, cât de mare este sus-pomenitul potenţial de a ne
fura singuri …geamantanul.
Primul caz (Iulie 2005).
(La care avem şi
poze pentru ilustrarea tărăşeniei).
Din păcate, suntem
în mijlocul capitalei ţării.
Iniţial, am fost
invitaţi să ne dăm cu părerea asupra modului în care poate
fi făcut mai puţin zgomotos un echipament de ventilaţie
cocoţat pe terasa de la nivelul 11 al unui bloc bucureştean.
Interesant este faptul
că, de pe terasa cu …pricina, se vedea (nu chiar foarte departe) Palatul
Parlamentului.
În esenţă, era
vorba despre o instalaţie de evacuare a fumului şi căldurii de
la un set de echipamente aparţinând bucătăriei unui restaurant
gen fast-food, adică locul în care se pregătesc în mare viteză
tot felul de specialităţi, inclusiv carne prajită.
Pe
verticală, instalaţia se compunea (în această ordine) din: (1)
hotă de aspiraţie, (2) un prim echipament de evacuare (ventilator de
hotă), (3) canale de evacuare (de la parter până la terasa blocului)
si (4) un al doilea echipament de evacuare, înseriat cu primul.
În prima imagine
prezentată este imortalizat al doilea echipament de evacuare, adică
punctul (4) din enumerare.
În cea de a doua, o
poză de interior, apare punctul (1) din enumerare, adică hota de
aspiraţie.
În
orice caz, din spusele tuturor a rezultat că, la acest obiectiv, nu
există un proiect al instalaţiei; totul a fost făcut pe
picior (Vă reaminteşte ceva aceasta afirmaţie, Dragă
Cetitoriule!).
Cuvintele noastre,
referitoare la Cartea Construcţiei, au zămislit o
nedisimulată consternare în auditoriu, suspiciunile începând să
plutească în jurul nostru, fapt care ne-a pus pe gânduri tocmai pentru
că discuţia avea loc pe marginea …terasei de la nivelul 11.
Dar esenţa problemei
era alta.
Să vedem care erau
neajunsurile periculoase, generate de instalaţia descrisă mai
înainte.
(1) - Hota de
aspiraţie avea filtre de tipul metalic, în zig-zag, nepotrivite
(după părerea noastră) pe poziţia de treaptă
unică de filtrare.
Debitul mare de aerosoli
(fum) şi vapori de grăsime nu pot fi reţinuţi cu
eficienţă mulţumitoare de acest tip de filtru, 
în această configuraţie a hotei.
În plus, deşi rezistenţa la curgere
a acestui tip de filtru este modesta, aşa cum rezultă din imaginea
prezentată, hota avea câteva celule de filtrare …lipsă; motivul
prezentat de proprietarul restaurantului era demn de Cartea Recordurilor: …”hota
nu mai trăgea şi am vrut s-o …ajutăm”…; comentariul nostru: Aferim,
bre!
(2) - Primul
echipament de evacuare al hotei era un ventilator axial, în
construcţie revoltător de …normală, montat în chiar carcasa
hotei, taman pentru a fi spălat de …toţi vaporii de grăsime din
zonă.
De reţinut că,
pe de o parte, ventilatorul avea un debit nepotrivit de mic pentru …travaliul
real al grătarelor, iar pe de altă parte, construcţia sa era cea
mai potrivită pentru a provoca …un incendiu direct în curentul de aer,
viciat atât de aerosoli cât şi de vaporii de grăsime.
(3) - Tubulatura de
evacuare a aerului viciat, în drumul său prin interiorul blocului,
deşi era corect executată din tablă zincată, avea un drum
plin de meandre (coturi şi curbe în-loc) iar secţiunea sa (perfect
…subdimensionată) ar fi trebuit să fie parcursă cu viteze ale
aerului de minimum …30 m/s, pentru
evacuarea aerului poluat (de fapt, de aici venea şi …gâtuirea curgerii
aerului de care vorbea proprietarul, problema soluţionată de dânsul
prin …scoaterea celulelor filtrante).
Şi asta nu era totul.
(4) Echipamentul suplimentar, ataşat la
capătul tubulaturii de evacuare, pe terasa blocului, ne oferea o sumă
de …surprize: era un ventilator dublu aspirant montat în interiorul unei cabine
tipice (numită şi cabinet), avea antrenare cu curea trapezoidală
(de către un motor electric în construcţie obişnuită); în
plus, cabinetul ventilatorului era prevăzut, la gura de intrare a aerului,
cu o celulă filtrantă.
Recapitulăm,
pe scurt, erorile constatate d.p.d.v. al concepţiei şi execuţiei
acestei instalaţii:
-
scoaterea din
hotă (cu bună
ştiinţă), a unor celule filtrante (majoritatea aerului evacuat
va fi nefiltrat, ocolind restul celulelor nedemontate), canalul de evacuare
transformându-se în colector de grăsime;
-
folosirea unui ventilator
axial în construcţie normală pentru evacuarea aerului ce
spală, la propriu, motorul electric îmbâcsindu-l cu substanţe care,
în timp, se usucă şi iau foc, de la înseşi …scânteile produse de
…acelaşi motor;
-
folosirea pentru evacuarea
aerului a unui canal cu o secţiune de cca. 3 ori mai mică decât
este necesar; consecinţa directă este scăderea
proporţională a debitului de aer evacuat;
-
cel de al doilea
ventilator …păcătuieşte altfel: aerul intră liber în
cabinet depunând poluanţii pe toţi pereţii, mânjind cureaua cu
grăsime şi aerosoli (prăjeli) făcând-o vulnerabilă la
…patinare şi incendiu; (rog a se observa în imagine cum, disperat,
beneficiarul instalaţiei a admis să se scoată filtrul de la
intrarea în cabinet şi să fie aruncat pe terasă, sub cabinet);
-
inexistenta unei
instalaţii de compensare a aerului evacuat din incinta restaurantului
şi bucătăriei, ceea ce înseamnă că în fiecare farfurie
servită se regăsesc încă, din plin, praful şi
microorganismele aspirate direct din stradă, pe uşi, prin ferestre
sau prin grupurile sanitare (prevăzute cu ferestre deschise spre
exterior); Pofta Bună !
Al doilea caz: o poveste
halucinantă (început de august 2005).
La care, din păcate,
nu avem şi poze (am fi dat de …bănuit!).
Într-un oraş important,
la nord de Bucureşti, un investitor a avut ideea de a fabrica, într-o
hală dezafectată, cum sunt cu zecile pe la noi, tot felul de modele
şi mărimi de …carcase metalice.
Zis şi făcut !
Pe partea de
prelucrări mecanice, nimic de zis, totul mergea bine.
Problemele au apărut
la vopsirea acestor produse.
Pe scurt, investitorul
nostru a improvizat la propriu (ghiciţi şi Dumneavoastră că
nu e greu) o …vopsitorie.
Care vopsitorie a fost
obţinută din spaţiul aceleiaşi hale, prin compartimentarea
cu nişte pereţi din panouri simple de rigips, a unor zone de lucru cu
următoarele destinaţii: camera de prevopsire, camera de vopsire
şi camera de uscare.
Toate camerele erau
aşezate în sistem vagon, lipite de un zid exterior, din
cărămidă, al halei mari; ultima era camera de uscare.
Numai a doua
încăpere avea …aerisire (!); drept …aerisitor şef era un ventilator
axial, în construcţie normală, amplasat în zidul exterior al halei,
la cca. 3 m de la pardoseală.
Aerul de compensare nu
intra pe nicăieri; deci ventilatorul mergea în gol, degeaba.
Prima încăpere (de
pregătire şi prevopsire) şi ultima (de uscare) erau ermetic
închise; ventilarea se făcea prin deschiderea uşilor (de 1,00x2,00 m)
…după terminarea proceselor de pregatire-vopsire-uscare.
Atât cât se putea aerisi
ceva, adică mai nimic.
Când, în timpul vizitei,
am ajuns în încăperea din fund, aflată în plin proces de uscare a
carcaselor proaspăt vopsite şi după ce am tras în piept, câteva
guri de aer, bine dres cu diluanţii proaspăt evaporaţi, am apucat
sa-mi dau seama ca nu visez, totul era cât se poate de real: am început sa fug,
căutând ieşirea din labirintul …morţii.
Nu de alta dar gazele cu
pricina erau amestecuri de acetonă, toluen, butanol şi alte
…bunătăţi, produse tipice ale vopsitoriilor care lucrează
cu …nitroderivaţi.
Ce protecţie a
muncii?
Ce protecţie la
incendiu?
Care protecţie la
explozii?
Bref, o pură
improvizaţie, născocită din ignoranţă crasă.
Cred că şi Omul
de Neanderthal avea un simţ mai practic decât investitorul nostru, pentru
că Oameni Buni: trebuie sa avem curajul sa spunem ca el este capul
răutăţilor.
A dat drumul unui proces
tehnologic clandestin, fără nici o aprobare de la factorii în drept.
Când şi-a dat seama,
din discuţia finală, cât îl costă amenajarea unei vopsitorii
serioase, care să respecte toate regulile impuse de spaţiile de lucru
având categoria A pericol de incendiu şi …explozii, a luat decizia
imediată de a …continua lucrul fără să ia nici o
măsură.
Vorba propriului său
…gând: …”dacă până acum nu s-a întâmplat nimic, înseamnă ca
…nimic nu se mai poate întâmpla!”…
Noi zicem în
replică: Să dea Domnul să auzim numai de bine!
În loc de concluzie
Până când
comunitatea noastră inginerească va mai permite ca (o bună parte
din) instalaţiile de ventilare şi climatizare să fie proiectate
si executate de amatori, în conformitate cu indicaţiile …preţioase
ale unor investitori ignoranţi ?!
Articol publicat în Revista INSTALATORUL
nr. 5 / 2005