Cap 08-2004 CUM
TRATĂM …CANALELE DE AER ?
Teodor TERETEAN*
Motto: „A trăi în aer
condiţionat înseamnă a trăi mai mult şi mai bine”
În articol se analizează cazuri
reale, recente, în care reţelele de distribuţie a aerului sunt
realizate incorect, cu buna ştiinţă sau cu ignoranţă
crasă. Sunt încălcate normativele I5-98 şi P118-99. Se
prezintă consecinţele rezultate în aceste cazuri.
The paper
examines some real, cases of incorrect design of new HVAC channel. The decision
to build such channels was taken, either deliberately, or through gross
ignorance. It was violated the Romanian Technical Laws: I5-98 and P118-99.
Acest articol se
adresează, mai ales, nespecialiştilor în ventilaţii-climatizare.
Întâlnind aceste cazuri,
ca verificator de proiecte, încerc o suavă …neputinţă, neavând
pe cine să apostrofez direct.
Ca expert tehnic mă
trec toate năduşelile văzând acest extraordinar well-fitted cocteil de rea-intenţie şi
ne-ştiinţă.
Intrând în
sărăcăciosul univers mental al celor implicaţi în asemenea
…potlogării, la prima vedere, îţi răsare un câmp …complet neted.
Imediat însă,
după nişte mormane de vorbe, desluşeşti, atât
parşivenia gândirii acestora, cât şi afişarea cu
nonşalantă a rebutului de lozincă „las’că merge
ş’aşa!”.
Ei uite că nu prea
merge!
Sau, Doamne
Ajută-ne, să nu mai meargă, măcar de-aici înainte.
Repet cu
încăpăţânare: exemplele citate în acest colţ de
revistă vor fi critice.
Nicidecum
bilanţier-festiviste! Dimpotrivă!
Dar, să derulăm
cazurile întâlnite.
Cazul 1 (octombrie 2004).
Undeva în centrul
Bucureştiului.
Pe un mare bulevard, nu
mai vechi de 20-25 ani, un negustor a înfiinţat o pizzerie plus un
restaurant la parterul unui bloc cu 10 etaje: „Pizzeria şi Restaurantul
C…”
În noua
bucătărie, aferentă acestor stabilimente, a amplasat judicios o
sumă de maşini de preparat mâncare: aragazuri, plite, friteuze etc.
Să tot mănânci!
Bădiţa
Creangă, ca reprezentant al caprei cu trei iezi, ar fi fost invidios pe
aşa dotare…
Deasupra acestora a
amplasat o hotă de captare a vaporilor de grăsime şi aerosolilor
de la o puternică firmă autohtonă de distribuţie a unor
echipamente străine, de primă calitate.
De la aceeaşi
firmă a cumpărat şi un ventilator performant (tip cabinet) de
extragere a aerului şi de transportare acestuia într-un canal, pe
înălţime, cale de 10 nivele.
Până aici, nimic
deosebit de semnalat.
Păţania s-a
născut în momentul în care a luat decizia ca executarea canalului (a
tubulaturii de evacuare a aerului viciat la înălţimea
menţionată), să fie făcută de un tinichigiu
specializat în …învelitori de casă, dar sferto-analfabet în privinţa
aeraulicii canalelor de ventilaţie.
Tinichigiul nostru,
credem noi, a oferit un preţ incredibil de jos la manoperă ca sa
poată câştiga o atare lucrare.
În baza
sferto-pregătirii sale profesionale a reuşit să-i bage pe gât
negustorului nostru ideea că tubulatura de evacuare, montata pe
„faţada din spate” a blocului, să fie executată din tablă
de …inox (!?).
Execuţia din inox a
unui canal de evacuare a aerului de la o bucătărie este un lux greu
de acceptat. Şi inutil.
Dar vorba aceea,
dacă a simulat o pierdere la manoperă, măcar să
câştige din (comisionul ofertei de la) tablă.
Şi uite aşa,
Meşterul nostru cu bască (tinichigiul), l-a băgat pe negustor la
grabnică şi mare cheltuială.
Când canalul a fost gata
s-a apăsat pe butonul de pornire al instalaţiei. Şi,
surpriză!
Butonul, s-a dovedit a fi
un detonator de scandal previzibil şi un judecător nemilos dar
imparţial al instalaţiei realizate.
Stop!
Toate acestea noi le-am
aflat post-factum, după ce am fost chemaţi de
urgenţă de firma furnizoare de hotă şi ventilator.
Pe scurt, am găsit
următoarele hibe ale realizării instalaţiei:
- secţiunea canalului de evacuare avea dimensiunile
BxH=250x250mm, cu suprafaţa de trecere a aerului Saer=0.0625m2;
(prea mică, după cum veţi vedea);
- la un debit
de aer de evacuat, prin această conductă, Dev,aer= 6000 m3/h,
rezultă o viteză de trecere a aerului viciat, vev=6000/(3600x0,0625)=26,66
m/s; (asemenea viteze excesive se folosesc numai în cazul transportului
pneumatic de …făină, grâu, ovăz etc.);
- numai
pentru a învinge frecarea uniform distribuită a aerului de pereţii
canalului de tablă, înalt de cca. H=30m, ar fi fost necesară o
presiune (înălţime de sarcină) suplimentară la ventilator
de Hsupl= 30mx28,5Pa/m=855Pa; la care, adăugându-se pierderea
de sarcină prin filtrele de grăsime ale hotei, prin hotă plus
restul de tubulatură (nemenţionate aici) presiunea totală a
ventilatorului ar fi trebuit sa fie paste 1000Pa; (adică ar fi fost o
sirenă în …mijlocul unui cvartal de locuinţe !!);
- colac peste
pupăză (fiindcă avem aici şi o
pupăză-surpriză) apare a fi modul în care tinichigiul a racordat
ventilatorul (tip cabinet) de canalul de aer viciat, pozat vertical pe faţada
clădirii; de dragul Dumneavoastră m-am străduit sa realizez o
schiţă a „soluţiei (!)” de racordare, în Figura 1;
(ventilatorul, lipit (?) de canal, suflă perpendicular în canal
trimiţând jetul de aer direct în zona „I” a peretelui de tablă; o
parte din gura de refulare a ventilatorului, zona roşie, este
blindată, rămânând pentru transfer numai zona verde etc.).
Datorită tuturor
acestor amatorisme, debitul de aer extras de hotă, scăzuse de la
6000m3/h la cca. 1000m3/h (filtrele de grăsime fiind
perfect curate).
Ceea ce era mai mult
decât inacceptabil.
Cât timp, câtă
energie, câţi bani risipiţi aiurea!
Cazul 2 (noiembrie 2004).
La
nici 1000m de „Pizzeria & Restaurantul C…”. pomenite în cazul
anterior, pe acelaşi
bulevard, la parterul
şi etajul 1 al unui bloc cu 10 etaje, un alt investor, de această
dată străin, cere antreprenorului său general reamenajarea
acestor în spaţii pentru birouri.
Antreprenorul
ne solicită realizarea unui proiect de climatizare-ventilare a
respectivelor spaţii. Zis şi făcut. Predăm proiectul.
Încasăm plata
cuvenită, aşteptând cu încredere începerea execuţiei.
Şi, deodată,
suntem informaţi că proiectul nostru nu se mai execută în forma
prezentată.
Investorul străin se
mirase când a văzut reţeaua de canale de aer flexibile
prevăzută în proiect.
Este momentul să
reamintim un articol din Normativul P118-99:
„Art 3.8.10. Canalele de ventilare vor fi
realizate din materiale C0 (CA1) iar pentru spatiile în care
publicul are acces; instalaţiile de ventilare vor fi separate de celelalte
încăperi ale construcţiei”;
Evident proiectul nostru
conţinea canale flexibile C0, cu diametre cuprinse între 300
şi 350mm.
La debitele de aer
transportate vitezele de transport erau cuprinse între 3 şi 5 m/s deoarece
canalele flexibile metalice (singurele C0) au caracteristici
…particularizante.
Astfel:
-
pierderea de sarcină
(presiune) datorată canalelor era minimă şi deci ventilatorul
micro-centralei de tratare a aerului putea face faţă cu presiunea
modestă pe care o putea furniza;
-
La asemenea viteze,
zgomotul (fâşiitul) produs de frecarea aerului de pereţii
„văluriţi” ai canalelor era minim.
Evident, dacă se
înlocuiau canalele C0 cu unele C1, de plastic
(ignorându-se P118-99), se putea creşte şi viteza (peste 5 m/s),
micşorându-se diametrele tuburilor.
Ori asta însemna o
reducere de costuri, chiar prin încălcarea …legii.
Care s-a şi
făcut, Bien-Merçi!
Şi nu este primul
caz în care, sub tentaţia preturilor scăzute ale canalelor flexibile
oferite de diferiţi negustori, în lipsa sau cu ignorarea sfaturilor unor
proiectanţi corecţi, se fac asemenea substituţii de canale, încălcându-se
legea.
Că tot nu-i
controlează nimeni!
Vorba Caţavencului:
Până când!
Cazul 3 (noiembrie 2004).
Din fericire acesta nu a
mai fost un caz. Doar o întâmplare.
La unul din cele mai mari
mall-uri din România, în ultima clipă au fost refuzaţi acei
subantreprenori care, pentru a face faţă micimii valorilor ofertelor
cu care, câştigând licitaţiile, intenţionau să execute
reţelele de canale de aer ale instalatiilor de climatizare-ventilare
(distribuţiile locale din magazine) din tubulatura flexibila C1.
Fiind unul dintre cei
care a proiectat câteva distribuţii de aer în acest super-mall, evident
folosind tubulatură clasică de tablă + izolaţie termica (C0),
m-am bucurat de luciditatea factorilor de decizie.
Închipuiţi-vă
ce fum ar fi fost în cazul unui incendiu şi ce harababură (nu zic
răniri sau …altceva) s-ar fi produs de-a lungul atâtor coridoare până
la ieşirea din clădire!
Omul cât
trăieşte învaţă,
zice proverbul.
Dacă este Om, adăugăm noi.
Şi, apropo, La
Mulţi Ani!
Articol publicat în Revista INSTALATORUL
nr. 8 / 2004
<<< înapoi